Servicii internet

1.World Wide Web

 , abreviat WWW , numit scurt și web, care în engleză înseamnă „pânza” (de păianjen); este totalitatea siturilor / documentelor și informaților de tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet (net = retea ). 
Documentele, care rezidează în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi regăsite cu ajutorul unui identificator univoc numit URL.
Hipertextul inclusiv imagini etc. este afișat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser, care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal „client” la utilizator.
 E-mailul  sau poșta electronică desemnează sisteme pentru transmiterea sau primirea de mesaje, de obicei prin Internet.  Cuvântul provine din engleză de la electronic mail, poștă electronică.

2.Chat 

(la origine un cuvânt englezesc însemnând „sporovăială”, „taifas”, „discuție”; pronunție  desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instantaneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele.
O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor, pe care un chatter (un participant la chat) le învață repede.
Microsoft NetMeeting fost un VoIP și multi-punct client videoconferințe inclus în mai multe versiuni de Microsoft Windows (de la Windows 95 OSR2 la Windows XP). Este folosit protocolul H.323 pentru videoconferințe, și a fost interoperabile cu clientii OpenH323 bazate, cum ar fi Ekiga, și Locator Internet Service (ILS), ca reflector. Este folosit, de asemenea, o versiune ușor modificată [nu au fost verificate în trup] din protocol T.120 pentru whiteboarding, partajare de aplicații (sau prin extensie, partajarea desktopului), și transferuri de fișiere.

3.Un grup de știri (Newsgroup) 

este o discuție pe internet despre un anumit subiect . Aceste subiecte variază de la sport , masini , investiții ,etc. . Utilizatorii pot posta mesaje la un server de știri  care apoi le trimite la o grămadă de alte servere participante ; apoi alți utilizatori pot accesa grupul de știri și să citească postările . Grupurile pot fi " moderate ", în cazul în care o persoană sau un grup decide ce anunțuri vor deveni parte a discuției , sau " nemoderate , " în cazul în care totul ce postat este inclus în discuție .Pentru a participa la un grup de știri , trebuie să vă abonați la acesta. De obicei, nu costa nimic , dar unele grupuri pot fi greu accesibile , dacă nu ești recomandat de o persoana din grup. Aproape toate grupuri de știri sunt găsite pe Usenet , care este o colecție de servere din intreaga lume . Din cauza spectrului global de grupuri de știri , ele alcătuiesc cel mai mare sistem (bulletin board system - BBS ), din lume . Ultima dată când am verificat , au existat mai mult de 13.000 de grupuri de știri existente , cu altele noi fiind adăugate tot timpul . Puteți alege dintr- o serie de diferite programe de " cititor de știri ", care vă permite să accesati și să participati la grupuri de știri . Accesul la grupurile de știri a fost , de asemenea, integrat în browserele Netscape și Internet Explorer.

 4.Protocolul pentru transfer de fișiere 

(abreviat FTP- File Transfer Protocol) este un protocol (set de reguli) utilizat pentru accesul la fișiere aflate pe servere din rețele de calculatoare particulare sau din Internet. FTP este utilizat începând de prin anul 1985 și actualmente este foarte răspândit. Numeroase servere de FTP din toată lumea permit să se facă o conectare la ele de oriunde din Internet, și ca fișierele plasate pe ele să fie apoi transferate (încărcate-upload pe server sau descărcate-download de pe server).

5.Comerţul electronic    (Electronic Commerce sau E-Commerce) este modul de cumpărare sau de vânzare cu ajutorul transferului de date la distanţă. Acesta este modul specific marilor companii comerciale care duc o politică de dezvoltare a marketingului. În ultimii ani internetul a devenit cel mai bun mijloc de stabilire a unor relaţii de servicii şi schimb de mărfuri între ofertant şi viitorul cumpărător. Printr-o campanie publicitară corespunzătoare în anii 1990, compania IBM a făcut popular şi termenul Electronic Business. Un termen înrudit este E-Trade, care se referă la tranzacţiile bursiere electronice. Strâns legate de comerţul electronic pot fi considerate şi alte activităţi electronice, de exemplu servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă se realizează prin medii electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau/şi conducerea unei organizaţii prin mijloace electronice. În tranzacţiile comerciale clasice se disting următoarele etape: •  Studiul de piaţă-anterior lansării unui produs. •  Încheierea contractului comercial general. •  Comandarea/ Vânzarea produsului sau cererea/vânzarea unui serviciu. •  Plata.

Locul de tranzacţionare al unui bun sau serviciu poartă denumirea de piaţă electronică (e-marketspace ).

Categoriile interesate pot fi persoanele fizice, juridice, statul sau instituţiile sale. În funcţie de relaţiile dintre aceşti participanţi au apărut mai multe categorii de comerţ electronic:

•  B2B (business-to-business): un astfel de model are ca participanţi companiile;
•  B2C (business-to-consumer): în cadrul acestui model companiile vând unor persoane fizice;
• C2B (consumer-to-business): acest model face referire la consumatori care încearcă să vândă produsele unor firme;
•  C2C (consumer-to-consumer): în cadrul acestui model, cel mai relevant exemplu ar fi sistemul eBay; astfel consumatorii vând direct altor consumatori;
•  E-government - acest model cuprinde:

      -B2G (business-to-government): guvernele utilizează canale de comerţ electronic pentru creşterea eficienţei operaţiunilor şi îmbunătăţirea serviciilor oferite clienţilor;

    -G2B (government-to-business): model de comerţ electronic în care o instituţie guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informaţii de la persoanele juridice;

    -G2C (government-to-consumer): în cadrul acestui model sunt oferite informaţii şi sunt prestate serviciile publice de către instituţiile statului; un exemplu ar fi plata taxelor online.

În România sunt circa 2500 de magazine online care tranzacţionează anual sute de milioane de euro. Piaţa de eCommerce este foarte dinamică, valoarea tranzacţionată crescând de la an la an cu valori importante, ceea ce stimulează iniţiativele în domeniu.

Informarea iniţială

• Investiţiile necesare sunt, de obicei, mai mici decât în cazul unui magazin clasic şi presupun:

•  înfiinţarea şi întreţinerea magazinului online

•  marketing pentru promovarea produselor

•  costuri cu personalul.

Magazinele online trebuie să respecte legislaţia privitoare la comerţul electronic.

Avantajele plăţii online cu cardul:

•  comoditate pentru cumpărători

•  scade riscul de abandon la cumpărare

•  banii sunt trimişi înainte de livrarea produsului

•  pot fi primite comenzi din străinătate.

Domeniile de success în comerţul online:

Magazinele online care tranzacţionează prin intermediul ePayment sunt împărţite în cinci categorii:

•  plata facturilor

•  turism şi transporturi

•  servicii

•  retail online

•  telecom.
www.lpsgalati.url.ph

6.Un formular în internet

 este un ansamblu de zone active alcătuit din butoane, casete de selecţie, câmpuri de editare etc. Formularele Web permit utilizatorilor să introducă efectiv informaţii şi să le transmită serverului. Formularele pot varia de la o simplă caseta de text, pentru introducerea unui şir de caractere pe post de cheie de căutare - element caracteristic tuturor motoarelor de cautare din Web, până la o structură complexă, cu multiple secţiuni, care oferă facilităţi puternice de transmisie a datelor. Această tehnică se bazează pe două elemente: pagina Web care afişează formularul virtual în browserul clientului şi programul (scriptul) de pe server, care procesează datele din formularul completat şi trimis de client, prin intermediul browserului său. În continuare va fi prezentată partea de formular, mai exact cum poate fi creat un astfel de formular în HTML. La trimiterea datelor formularului înapoi la server, toate datele sunt trimise în perechi „nume=valoare”.

Realizarea unei pagini web ce conţine un formular cuprinde următoarele etape:

1. Utilizatorul completează formularul şi îl expediează unui server.
2. O aplicaţie dedicată de pe server analizează formularul completat şi (dacă este necesar) stochează datele într-o bază de date.
3. Dacă este necesar serverul expediază un răspuns utilizatorului. 

  7.Operatii Bancare On-line

Operaţiunile bancare prin internet au apărut după anul 1990. Internetul bancar măreşte foarte mult gradul de libertate al celor care fac plăţi sau transferă fonduri, nefiind obligaţi să se deplaseze la bancă. Mai mult, internetul bancar poate fi accesat de la orice calculator care are conexiuni la internet, deci emitentul instrucţiunii de plată poate să nici nu posede un calculator la domiciliu.

8.Operaţii bancare on-line

Ca urmare a gamei diferite de operaţiuni prin internet şi a riscului pe care acestea îl implică, se pot stabili trei tipuri de internet bancar:

•  informaţional – acesta este primul nivel prin care băncile prezintă oferta de produse şi servicii stocată pe un server;

•  comunicativ – operaţiile se referă la poşta electronică, informaţii despre cont, formulare pentru obţinerea de împrumuturi, schimbarea numelui sau a adresei clientului;

•  tranzacţional – efectuarea de operaţii bancare specifice tranzacţiilor;

Operaţiile bancare care se pot efectua prin internetul bancar sunt următoarele:

- depozite la termen

- plăţi din cont (ordine de plată);

- plăţi prin carduri;

- transferuri de fonduri;

- schimburi valutare;

- vizualizarea conturilor;

- acces la informaţii financiar-bancare.

Operaţiuni de plăţi cu carduri virtuale.

Plăţile pentru procurarea de bunuri prin internet se fac de regulă prin folosirea cardului virtual. Acesta este un card special pentru operaţiuni pe internet, similar cu cardul de credit, care se alimentează dintr-un card de debit sau direct din contul curent.

1 - Cumpărătorul obţine de la banca lui un card virtual încărcat cu o anumită sumă de bani.

2 - Cumpărătorul (posesorul de card virtual) accesează site-ul magazinului virtual, care acceptă plata prin card şi apoi alege produsul.

3 - Cumpărătorul dă comanda şi completează informaţiile privitoare la card.

4 - Comerciantul transmite băncii informaţiile privitoare la card şi tranzacţie.

5 - Banca la care este arondat comerciantul autentifică mesajul şi transmite informaţiile prin sistemul VISA băncii emitente a cardului.

6 - Banca emitentă validează mesajul şi îl retransmite prin sistemul VISA băncii beneficiarului (comerciantului).

7 - Comerciantul primeşte mesajul de autorizare şi poate elibera marfa.

8 - Transmiterea fişierului cu tranzacţiile.

9 - Transferul fondurilor.

Operaţiunile directe de cont (fără card) se pot efectua pentru plăţi de bunuri şi servicii către comercianţi/instituţii publice/persoane particulare, constituirea de depozite bancare, transferuri de fonduri între conturi şi schimburi valutare, bineînţeles pe baza unui cont deschis la bancă şi a convenţiei de utilizare a contului în regim on-line. Pentru efectuarea acestor operaţiuni se accesează site-ul băncii, se formează codul (token) de acces, se introduce parola şi se transmit instrucţiunile de plată, conform meniului afişat pentru fiecare fel de produs/serviciu. 

Operatiuni prin intermediu unui serviciu oferit de PayPal.com (sau altele:wepay,Authorize.Net, Intuit,ProPay,Skrill, etc.)functioneaza ca un cont bancar, singura diferenta este ca printr-un cont PayPal totul se realizeaza electronic, din fata calculatorului, prin intermediul unei conexiuni la Internet. Un utilizator care isi deschide un cont Paypal si-l poate incarca cu o anumita valoare, pentru acest lucru folosindu-se de un card bancar compatibil cu platile online. Banii vor fi retrasi automat din contul traditional si mutati in cel electronic.

9.Bazele de date online 

 sunt  colecţii de informaţii stocate pe suporturi online pentru a fi accesate prin intermediul unui browser internet;
- informaţiile sunt indexate pentru a permite regăsirea;
- au ca principale funcţii căutarea şi răsfoirea.
functii principale:
- căutarea simplă – după cuvinte-cheie/fraze
- avansată – utilizând operatorii booleni
- răsfoirea în lista de titluri (ordonate alfabetic) și în lista de subiecte.
filtrarea rezultatelor după tipul de document / perioadă / domeniu; după accesul la conţinut (full text sau abstract); după tipul de conţinut (comercial sau academic).
salvarea rezultatelor căutării într-un spaţiu personal (prin crearea gratuită a unui cont);
transmiterea prin e-mail.
citarea rezultatelor căutării în formate standard
alertele
crearea gratuită a unui cont personal
semnalarea noutăţilor dintr-un anumit domeniu / dintr-o anumită publicaţie

exemple de baze de date stiintifice online:

 Academic Journals
http://www.academicjournals.org/

Asian Netwok for Scientific Information
http://www.ansinet.com/

Directory of Open Access Journals
http://www.doaj.org

Dictionare online: dexonline.ro; hallo.ro

etc